cas, casuri s. n. casetofon. Vezi definitia »

STAS s. n. standard de stat. (< sta/ndard de/ s/tat/) Vezi definitia »

a-i da sas expr. a pleca pe furiș; a pleca în grabă. Vezi definitia »

sas (sáși), s. m. – Saxon din Transilvania. Sl. sasŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 327), din v. germ. sahso › germ. Sachse, cf. pol., ceh. sas, mag. szász (Gáldi, Dict., 96). – Der. săsoiacă (var. sască), s. f. (saxonă); săsesc, adj. (saxon); săsește, adv. (în dialectul sașilor); săsime, s. f. (comunitate de saxoni); sasău (var. saschiu, sasîu), s. m. (Trans., cununiță, Vinca minor), din mag. szászfu „floarea sasului” (Tiktin; Drăganu, Dacor., VI, 274), a cărui relație cu sb. sasa „anemonă”pare indoielnică (Cihac, II, 327). Vezi definitia »

a sparge la nas expr. (intl.) a bate. Vezi definitia »