TRICLORÚRĂ s. f. compus chimic care conține trei atomi de clor în moleculă. (< fr. trichlorure) Vezi definitia »

sorgoșálă, sorgoșéli, s.f. (reg.) urgență. Vezi definitia »

DISCORDÁNȚĂ s. f. 1. lipsă de armonie. ◊ nepotrivire, dezacord. 2. (geol.) dispoziție neparalelă a unor straturi noi față de altele mai vechi. (< fr. discordance) Vezi definitia »

DIATRÍBĂ s. f. 1. (ant.) gen literar promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. disertație critică. (p. ext.) scriere, cuvântare vehementă; pamflet. (< fr. diatribe, lat. diatriba) Vezi definitia »

ANABIÓZĂ s. f. Reducere a activității vitale la unele organisme din pricina condițiilor neprielnice de viață. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. anabiose. Vezi definitia »