BĂRBÍE, bărbii, s. f. 1. Partea feței de sub buza inferioară, care formează o proeminență rotunjită. ◊ Dublă bărbie = parte proeminentă sub bărbie la unele persoane grase. 2. Partea cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ♦ (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) celui care cântă. – Din barbă + suf. -ie. Vezi definitia »

ZOOPATOLOGÍE s.f. Știință despre bolile animalelor. [Gen. -iei. / < fr. zoopathologie]. Vezi definitia »

SUBSTÁȚIE s. f. stație secundară, intermediară. (după fr. sous-station) Vezi definitia »

ștrengăríe², ștrengăríi, s.f. (înv. și reg.) atelier unde se făceau ștreanguri. Vezi definitia »

EXHORTÁȚIE s.f. v. exortație. Vezi definitia »