PROTÉTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la proteză. 2. (fon.; despre sunete) apărut, adăugat prin proteză. II. s. f. disciplină medicală care studiază protezele. (< fr. prothétique) Vezi definitia »

PLUTÓNIC, -Ă adj. Plutonian (2). [< fr. plutonique]. Vezi definitia »

SOLÍSTIC, -Ă adj. care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. (< germ. solistisch) Vezi definitia »

-FILÁCTIC elem. filact(o)-. Vezi definitia »

ASERTÓRIC, -Ă adj. (Log.) Care are caracterul unei aserțiuni. ◊ Judecată asertorică = judecată în care se afirmă sau se neagă existența a ceva, care arată o situație de fapt fără a fi dovedită. [< fr. assertorique]. Vezi definitia »