HOLÉRCĂ, holerci, s. f. (Reg.) 1. Rachiu de proastă calitate. 2. Pahar care conține o anumită cantitate de holercă (1). [Var.: horílcă, horíncă s. f.] – Din ucr. horilka (după holeră). Vezi definitia »

GÍNGINĂ, gingini, s. f. (Înv. și reg.) V. gingie. Vezi definitia »

NOTĂTÍȚĂ, notătițe, si. Gen de păsări din ordinul picioroangelor, din regiunile nordice, care seamănă cu niște rațe mici (Phalaropus); pasăre din acest gen. – Et. nec. Vezi definitia »

PTIALÍNĂ s. f. enzimă secretată de glandele salivare, care transformă amidonul în maltoză și glucoză. (< fr. ptyaline) Vezi definitia »

ECLÍPTICĂ s.f. Orbită descrisă de Soare în mișcarea lui aparentă anuală pe bolta cerească. [Gen. -cii. / < fr. écliptique]. Vezi definitia »