SONÁTĂ s. f. compoziție muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită de obicei din trei părți, fiecare cu o mișcare diferită. (< fr. sonate, it. sonata, germ. Sonate) Vezi definitia »

DOVÁDĂ, dovezi, s. f. 1. Fapt sau lucru care arată, demonstrează ceva; probă convingătoare, mărturie. ◊ Loc. adv. Ca (sau drept) dovadă = ca semn că..., pentru a dovedi că... ◊ Loc. vb. A da dovadă de... = a dovedi, a vădi, a arăta, a manifesta. ♦ Spec. Probă juridică. 2. Act, document prin care se adeverește ceva; adeverință. – Din dovedi (derivat regresiv). Vezi definitia »

MAHÓNĂ s.f. Barcă cu vâsle, de dimensiuni mari, cu fundul lat, folosită în porturi la transportarea încărcăturii de pe nave. [< fr. mahonne, cf. sp. mahona < ar. ma'on – vas]. Vezi definitia »

ETOGRÁMĂ s. f. înregistrare a comportamentului animalelor. (< fr. éthogramme) Vezi definitia »

PLĂMÂNĂRÍCĂ, plămânărele, s. f. Plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii, violete sau, rar, albe; plămânăriță, cuscrișor (Pulmonaria officinalis). [Var.: plumânărícă s. f.] – Plămân + suf. -ărică. Vezi definitia »