răsbicí (-césc, -ít), vb. – 1. A străpunge, a perfora. – 2. A goli o creangă de soc pentru a face o pușcă. – Var. răzbici. Sb. razbučiti (Candrea). În Olt. – Der. răsbici, s. n. (bețigaș cu care se curăță pușca de soc). Vezi definitia »

podénci s.n. (înv.) podeț. Vezi definitia »

zeci s. f. pl. (primele ~ de dolari) Vezi definitia »

scofelíci s.m. sg. (reg.) persoană (mai ales copil) care scotocește peste tot; scofelitor. Vezi definitia »

hăghiéci (-ce), s. n. – Surcele, lemne. Mag. ághegy „ramură” (Drăganu, Dacor., V, 364). Vezi definitia »