PUPÁ, pup, vb. I. (Fam.) 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) săruta. ◊ Expr. (Tranz.) A pupa în bot (pe cineva) = a linguși, a adula (pe cineva). (Refl. recipr.) A se pupa (în bot) cu cineva = a se înțelege bine cu cineva, a se afla în relații de intimitate cu cineva. 2. Tranz. (Mai ales în construcții negative) A ajunge să obțină ceva râvnit; a dobândi. Nu mai pupi tu plimbare. – Lat. *puppare. Vezi definitia »

DENISIPÁ vb. I. v. deznisipa. Vezi definitia »

ADĂPÁ, adắp, vb. I. Tranz. A da apă de băut unui animal. ♦ Refl. (Despre animale) A bea apă. ◊ Fig. A se adăpa la izvoarele științei sau ale culturii.[Prez. ind. și: adáp] – Lat. adaquare. Vezi definitia »

DOPÁ vb. tr. 1. a administra în mod fraudulos un excitant unui sportiv sau cal de curse înaintea unui concurs, a unui meci etc., pentru obținerea unui randament superior. 2. a introduce într-un cristal atomi de altă natură decât cei proprii, pentru a obține materiale semiconductoare. (< fr. doper) Vezi definitia »

COPARTICIPÁ, copartícip, vb. I. Intranz. A participa la ceva împreună cu alții. – Din fr. coparticiper. Vezi definitia »