CONCILIÁBUL, conciliabule, s. n. Consfătuire (secretă) între oameni care plănuiesc ceva. [Pr.: -li-a-] – Din fr. conciliabule, lat. conciliabulum. Vezi definitia »

CAPÍTUL¹, capituli, s. m. 1. Corpul canonicilor unei catedrale catolice. ♦ Adunare a canonicilor. ♦ Adunare de călugări sau de alți clerici catolici. 2. Loc în care se țin asemenea adunări. – Din it. capitulo. Vezi definitia »

BERBECUL 1. (Aries) Constelație zodiacală din emisfera boreală. Se compune din: o stea de mărimea a doua, o stea de mărimea a treia și c. 80 de stele mai mici. 2. Primul semn al zodiacului, corespunzînd perioadei 21 mart.-20 apr. Vezi definitia »

ACAÚL, -Ă adj. (despre plante) fără tulpină aparentă. (< fr. acaule) Vezi definitia »

a-și găsi nașul expr. (pop.) a da peste omul care poate pune la punct, bate, molesta, înșela etc. pe cineva. Vezi definitia »