RUDÁR, rudari, s. m. Denumire dată, în țările românești, unor lucrători (țigani) care confecționau obiecte din lemn; p. ext. meșter țigan care lucrează din lemn albii, linguri, fuse etc. – Din bg. rudar. Vezi definitia »

inventar scriptic Vezi definitia »

VĂSÁR, văsari, s. m. (Reg.) Meseriaș care face (și vinde) vase, recipiente de lemn. – Vas + suf. -ar. Vezi definitia »

LOBÁR, -Ă, lobari, -e, adj. Care aparține lobului¹, privitor la lob¹. – Din fr. lobaire. Vezi definitia »

cuțitar, cuțitari s. m. 1. persoană îndemânatică în folosirea cuțitului ca armă. 2. persoană care umblă înarmată cu cuțit. Vezi definitia »