COINCIDÉNȚĂ s. f. faptul de a coincide; potrivire (întâmplătoare) a două lucruri, evenimente etc.; echivalență, concordanță. (< fr. coïncidence) Vezi definitia »

SEMICONSOÁNĂ, semiconsoane, s. f. Sunet intermediar între vocală și consoană, cu însușiri comune amândurora; semiconsonantă; semivocală. – Din fr. semi-consonne. Vezi definitia »

scăiáncă s.f. (reg.) soi de struguri care se coc timpuriu. Vezi definitia »

POȘÍRCĂ, poșirci, s. f. (Pop. și fam.) Băutură alcoolică slabă și de proastă calitate. – Et. nec. Vezi definitia »

izmenitúră, izmenitúri, s.f. (reg.) fason, fandoseală, fasoleală. Vezi definitia »