LOB s.m. 1. Parte rotunjită și proeminentă a unui organ (creier, ficat etc.). ♦ Partea de jos a pavilionului urechii. ♦ Element de construcție în forma unui arc de cerc. 2. Porțiune de albie, luncă sau terasă cuprinsă în bucla unui meandru. 3. (Bot.) Fiecare dintre părțile în care este secționată o frunză, o petală sau o sepală. [Pl. -bi, (s.n.) -buri. / < fr. lobe, cf. gr. lobos]. Vezi definitia »

SLAVOFÓB, -Ă adj. Potrivnic slavilor. // s.m. și f. Adversar al apropierii culturale și politice de popoarele și statele slave. [< fr. slavophobe]. Vezi definitia »

TETRALÓB s. n. cvadrilob. (< fr. tétralobe) Vezi definitia »

MICRÓB s.m. Nume generic dat unor microorganisme vegetale sau animale, care sunt adesea agenții transmițători ai unor boli; microorganism. [< fr. microbe, cf. gr. mikros – mic, bios – viață]. Vezi definitia »

GRAFOFÓB, -Ă adj., s.m. și f. Bolnav de grafofobie. [Cf. fr. graphophobe]. Vezi definitia »