Definita cuvantului eventiv
EVENTÍV, eventive, adj. (Gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (și substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr. éventif.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu eventiv
DISIPATÍV, -Ă adj. (despre corpuri, sisteme tehnice) care disipează energie sau căldură. (< fr. dissipatif) Vezi definitia »
substantiv feminin (pl. porodici) – tomata rosie; regionalism din Transilvania, etimologie maghiara (paradics). Vezi definitia »
DESCRIPTÍV, -Ă adj. Care descrie; cu descrieri; descriptic. ◊ (Mat.) Geometrie descriptivă = ramură a geometriei care folosește metode de cercetare bazate pe reprezentarea unui punct din spațiu cu ajutorul proiecțiilor pe două planuri. [Cf. fr. descriptif, lat. descriptivus]. Vezi definitia »
SUBSTANTIV Vezi definitia »
ORIENTATÍV, -Ă adj. Referitor la orientare, care orientează; informativ. [Pron. -ri-en-. / < orienta + -(t)iv]. Vezi definitia »