PODÁRĂ s.f. (Mat.) Curbă plană, loc geometric al picioarelor perpendicularelor coborâte dintr-un punct fix pe tangentele la o curbă dată. [< fr. podaire, cf. gr. pous – picior]. Vezi definitia »

ASCENDÉNȚĂ s.f. Linie de rudenie ascendentă; origine. [Cf. fr. ascendance, it. ascendenza]. Vezi definitia »

prichidúță s.m. (pop.) 1. numele piticului isteț din basmele românești; prichindel.2. (fam.) copil mic și zglobiu. Vezi definitia »

GASTRÚLĂ s. f. stadiu în dezvoltarea embrionului la metazoare după blastulă, în formă de sac, cu o cavitate care comunică cu exteriorul prin blastofor. (< fr. gastrula) Vezi definitia »

ARHEOFÍZICĂ s. f. știință care preconizează pentru cercetările arheologice folosirea metodelor și aparatelor de care face uz geofizica. (< arheo- + /geo/fizică) Vezi definitia »