VIBRÁȚIE, vibrații, s. f. 1. Mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu, efectuată în jurul unei poziții de echilibru, cu frecvență relativ înaltă; oscilație. 2. Vibrare (2). 3. Fig. Emoție puternică, înfiorare, freamăt. [Var.: vibrațiúne s. f.] – Din fr. vibration, lat. vibratio, -onis. Vezi definitia »

PEDERASTÍE s.f. (Med.) 1. Atracție homosexuală pentru băieți. 2. Homosexualitate, inversiune sexuală; uranism. [Gen. -iei. / < fr. pédérastie]. Vezi definitia »

CEROGRAFÍE s. f. procedeu de pregătire a unei forme de tipar înalt prin gravarea manuală a imaginii într-un strat de ceară pe o placă de metal. ◊ gravură în encaustică. (< fr. cérographie) Vezi definitia »

BILHARZÍE s. f. schistozomă. (< fr. bilharzie) Vezi definitia »

JARGONAFAZÍE s. f. tulburare de limbaj constând din folosirea de către bolnavi a unor cuvinte noi, inexistente. (< fr. jargonaphasie) Vezi definitia »