Definita cuvantului abba
ABBA, formație vocal-instrumentală suedeză, de muzică ușoară, creată în 1973, de Agnetha Faltskog și Anni-Frid (Frida) Lyngstad vocal, Benny Anderson și Björn Ulvaeus (vocal-instrumental și compozitori). Prin repertoriul său s-a menținut timp de 10 ani ca una din cele mai populare formații.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu abba
BALÚBA s.m. invar. Vezi definitia »
ABÁ2, (2) abale, s.f. 1. Țesătură groasă de lână, de obicei albă, din care se confecționează haine țărănești; dimie, pănură. 2. Sort de aba (1). – Din tc. aba. Vezi definitia »
a-și înghiți limba expr. a refuza să vorbească, a se abține să spună ceva. Vezi definitia »
agîmbá (-béz, -át), vb. – A urmări, a merge pe urmele cuiva. Origine necunoscută. Cuvînt puțin folosit. Este îndoielnică der. din lat. gamba (Philippide, II, 643), prin intermediul unui *aggambāre (DAR), cf. REW 1529; această explicație nu se potrivește cu sensul der. agîmbeală, s. f. (epilepsie) și agîmbat adj. (nenorocit, amărît). Ar putea fi vorba de un lat. *aggimbāre, de la *gimbus, deformare de la gibbus (ca și calabr. agghimbare „a se îndoi, a se cocoșa,” cf. Rohlfs I, 75), ipoteză care se potrivește mai bine cu der. și mai puțin cu vb. Vezi definitia »
geába adv. – 1. Gratis. – 2. În zadar. – Mr. geaba. Tc. caba (Șeineanu, II, 184; Meyer 79; Lokotsch 625; Ronzevalle 69), cf. ngr. τζάμπα, alb. ğabá, bg. džaba. În prezent se folosește mai ales cu forma degeaba. Este dublet al lui heba, adv. (în zadar), în Trans., din mag. hiába. Vezi definitia »