ANEUPLOÍD, -Ă, aneuploizi, -de, adj. (Biol.; despre organisme) Care are un număr de cromozomi diferit față de cel normal. [Pr.: -ne-u-plo-id] – Din fr. aneuploïde, engl. aneuploid. Vezi definitia »

CAÍD s. m. 1. titlu în trecut al guvernatorului unei provincii, al unui oraș din statele musulmane din Africa de Nord, cu atribuții judecătorești. 2. (fam.) persoană tiranică într-un anturaj; șef de bandă criminală. (< fr. caïd) Vezi definitia »

OSTEOÍD, -Ă adj. (Biol.) Asemănător osului. [Pron. -o-id. / < fr. ostéoïde, cf. gr. osteon – os, eidos – formă]. Vezi definitia »

HEPTAOXÍD s. m. oxid având în moleculă șapte atomi de oxigen. (< fr. heptoxyde) Vezi definitia »

DRUÍD s. m. preot la vechii celți, aleși pe viață de către nobilimea tribală, care au jucat un rol important în viața juridică și politică, până la cucerirea Galiei de către romani. (< fr. druide, lat. druida) Vezi definitia »