Definita cuvantului abel
ABEL, Niels Henrik (1802-1829), matematician norvegian. A studiat funcțiile eliptice și a cercetat integralele care-i poartă numele. A demonstrat imposibilitatea reuolvării cu radicali a ecuațiilor de grad mai mare ca patru.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu abel
MÍTEL s.n. (Poligr.) Corp de literă de 14 puncte tipografice. [< germ. Mittel]. Vezi definitia »
ARGĂȚÉL, argăței, s. m. Diminutiv al lui argat. Vezi definitia »
STEL s.n. (Bot.) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare; cilindru central. [< germ. Stele]. Vezi definitia »
HÁSPEL s.n. 1. Mașină folosită la finisarea țesăturilor, pentru fierberea și vopsirea pânzei etc. 2. Depănătoare, mașină de depănat. [Pron. haș-pel, pl. -uri. / < germ. Haspel]. Vezi definitia »
ANTIGÉL s. n. soluție care se introduce în circuitul de răcire al motoarelor cu ardere internă. (< fr. antigel) Vezi definitia »