Definita cuvantului agnosticism
AGNOSTICÍSM (‹ fr., engl.) s. n. 1. Doctrină care declară absolutul inaccesibil spiritului uman sau care consideră orice metafizică drept inutilă (D. Hume, I. Kant, adepții pozitivismului ș.a.). Termenul a fost creat de Th. Huxley în 1869. 2. A. religios = atitudine modernă, cu rădăcini în filozofia greacă în special, negînd capacitatea umană de a descrie divinitatea (de ex. Einstein, religios în felul său, a fost considerat de unii teologi drept un agnostic).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu agnosticism
SEMINOMADÍSM s.n. Fel de viață (întâlnit mai ales la marginile deșerturilor) în care agricultura ocazională se îmbină cu creșterea vitelor. [Cf. fr. semi-nomadisme]. Vezi definitia »
METACROMATÍSM s.n. Metacromazie. [< fr. métachromatisme, cf. gr. meta – după, chroma – culoare]. Vezi definitia »
LARINGÍSM s. n. contracție spasmodică a mușchilor laringelui. (< fr. laryngisme) Vezi definitia »
CONSTRUCTIVÍSM s. n. 1. orientare estetică, în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice, spațiale, și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor, pentru corelarea artei cu tehnica modernă. 2. curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia structurii constructive a clădirii. 3. concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ◊ concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii potrivit căreia activitatea constructivă este baza exigenței matematice. (< fr. constructivisme) Vezi definitia »
TERMOTACTÍSM s. n. sensibilitate a unor organisme la diferențele de temperatură, care determină reacția de deplasare. (< fr. thermotactisme) Vezi definitia »