RĂMÁS, (2, 3) rămasuri, s. n. 1. Faptul de a rămâne; rămânere. ◊ Expr. Rămas bun! sau bun rămas! formulă de salut adresată de o persoană care pleacă celui sau celor care rămân. A-și lua rămas bun = a se despărți de cineva, a pleca. De ajuns și de rămas = din plin, din belșug. 2. (Reg.) Rămășag. 3. (Înv.) Moștenire. – V. rămâne. Vezi definitia »

ISPÁS², ispasuri, s. n. (Înv.) Ispașă. – Pol. ispasz. Vezi definitia »

ATEAS, rege scit, conducător al unor triburi așezate în Dobrogea. Înfrînt în 339 î. Hr. de regele Macedoniei, Filip II. Vezi definitia »

NITROSOMÓNAS s.m. (Biol.) Bacterie cu rol important în nitrificare, care transformă amoniacul din sol în nitriți. [< fr. nitrosomonas]. Vezi definitia »

SAS s. n. 1. parte a unui canal între cele două porți ale unei ecluze. 2. compartiment dintr-un sistem tehnic sau dintr-o instalație, situat între două spații închise ori între un spațiu închis și exterior, putând comunica alternativ cu acestea. ◊ tub de oțel sau al unui cheson (3) pneumatic care leagă camera de lucru cu celula de aer. (< fr. sas) Vezi definitia »