Problema factualitatii unei obligatii este aceea a aptitudinii ei de a fi adevarata din cauza ca urmareste sa enunte un fapt (nu are deci alta functie).> capacitate de adevar; expresivism; proiectivism. Sursa: Dictionar de filosfie, Oxford Vezi definitia »

JUMÁ s. f. v. jumătate. Vezi definitia »

IMPRIMÁ vb. I. tr. 1. A lăsa urme prin apăsare; a întipări. 2. A tipări. ♦ A întipări desene pe o pânză. ♦ A înregistra o bucată muzicală, o lectură etc. pe discuri sau pe bandă de magnetofon. 3. (Fig.) A da, a transmite, a comunica. [P.i. imprim. / < fr. imprimer, it. imprimere]. Vezi definitia »

ASUMÁ, asúm, vb. I. Tranz. A lua ceva asupra sau pe seama sa; a se angaja să îndeplinească ceva. A-și asuma o răspundere. – Din fr. assumer, lat. assumare. Vezi definitia »

schelmá, schelméz, vb. I (reg.; în loc. vb.) a o schelma = a fugi (în mare grabă și pe furiș), a o șterge, a o tuli, a o lua la sănătoasa. Vezi definitia »