Definita cuvantului antimoniu
ANTIMÓNIU (‹ germ., lat. m.) s. n. Element chimic (Sb; nr. at. 51, m. at. 121,75, p. t. 630 ºC, p. f. 1.645 ºC), semimetalic, întrebuințat în tehnică sub formă de aliaje; stibiu. A fost descoperit de chimistul german J. Thölde în 1450.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu antimoniu
amfibiu,-ie,amfibii,adj.ș.n.I.Adj.1.[Despre fiinte]Care poate trai in apa si pe uscat sau care are o faza de dezvoltare in apa si una pe uscat.2. Fig.Care are o natura sau un aspect dublu.II.S.n.Avion,automobilsau tanc special construite spre a putea fi utilizate atit pe uscat.cit si pe apa.-Din fr.amphibie. Vezi definitia »
MALEFÍCIU, maleficii, s. n., Operațiune magică, sortilegiu care urmărește să facă rău unei persoane, bunurilor, animalelor sau culturilor sale; rezultatul acestei acțiuni. – Din fr. maléfice, lat. maleficium. Vezi definitia »
viciu Vezi definitia »
PARDESÍU s. n. haină lungă, mai subțire decât paltonul. (< fr. pardessus) Vezi definitia »
ANTIMÓNIU s. n. Metaloid de culoare albă-cenușie, cu numeroase folosiri în industrie. – Fr. antimoine (lat. lit. antimonium). Vezi definitia »