Definita cuvantului arctica
ARCTICA, reg. polară în N Pămîntului, care include reg. septentrională a Eurasiei, Americii de Nord și Oc. Arctic, precum și reg. alăturate ale oceanelor Atlantic și Pacific, și este încadrată de izoterma de 10 ºC a lunii celei mai calde (iul.-aug.); c. 27 mil. km2; (dintre care 10 mil. km2 uscat). Predomină pod. joase (marginile Platformei Ruse, C. Siberiene și Scutului Canadian) și munții mijlocii (prelungirile Uralilor și M-țior Bîrranga); alt. max.: 3.734 m (vf. Gunnbjorg, Groenlanda). În ins. Baffin, ins. Ellesmere și Arh. Spitzbergen se găsesc cărbuni, metale neferoase și metale rare. Temperaturi foarte scăzute, cu media în ian. de -3 ºC în partea preatlantică de S și -40 ºC în partea centrală, iar în iul. +10 ºC și, respectiv, 0 ºC. În reg. Polului Nord, temperatura minimă a fost de -52 ºC, iar max. de +6 ºC. Vînturi neregulate, la periferie cu caracter sezonier. Precipitațiile, sub formă de zăpadă, ating 75-100 mm în partea centrală și 300-400 mm la periferie. Nebulozitate mare, cețuri permanente și îngheț peren. Ghețuri plutitoare ocupă 11 mil. km2 iarna și 8 mil. km2 vara. Au efectuat cercetări în A. exploratorii: Barents (1596-1597), Litke (1821-1824), Vranghel (1820-1824), Franklin (1819-1827), Sverdrup (1888-1902), Norenskjöld (1858, 1872-1883), Nansen (1893-1896), Amundsen (1905-1906), Peary (1886-1909), Byrd (1926), Cikalov (1936-1937) ș.a.

Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu arctica
ADULMECÁ, adúlmec, vb. I. Tranz. și intranz. (Despre animale) A simți sau a descoperi cu ajutorul mirosului, prezența unui animal, a omului, a hranei etc. ♦ Fig. (Despre oameni) A căuta să afle; a da de urmă, a descoperi. [Var.: (reg.) adurmecá vb. I] – Et. nec. Vezi definitia »
REBONIFICÁ vb. tr. a restitui cuiva suma avansată în contul unei mărfi, al unui serviciu etc. (< fr. rebonifier) Vezi definitia »
ESTORCÁ vb. I v. extorca. Vezi definitia »
ESTERIFICÁ vb. I. tr. (Chim.) A obține un ester prin reacția unui alcool cu un acid. [Cf. fr. estérifier]. Vezi definitia »
ALPACÁ1 s.f. 1. Animal rumegător cu lână lungă și mătăsoasă, care trăiește în America de Sud. 2. Stofă fină din lâna acestui animal. [Acc. și alpáca, pl. -ale, var. alpaga s.f. / cf. fr. alpaca, alpaga < cuv. indigen american]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z