CENOMANIÁN s.n. (Geol.) Al doilea etaj al cretacicului mediu. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. cénomanien, cf. cenomani – popor celtic din vechea Galie transalpină]. Vezi definitia »

bîrsán (bârsánă), adj. – Se spune despre oile de Bîrsa, regiune din sud-estul Trans., și de lîna lor lungă și aspră. De la Bîrsa, nume al regiunii a cărei capitală este Brașovul; ambele nume au probabil aceeași origine. Cihac, II, 490, se gîndește mai curînd la numele mag. al orașului respectiv, Brassó, ceea ce este de fapt același lucru. – Der. bîrsănesc, adj. (din Bîrsa). Vezi definitia »

IRAKIÁN, -Ă, irakieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Irakului sau este originară din Irak. 2. Adj. Care aparține Irakului sau populației lui, privitor la Irak sau la populația lui. ♦ (Substantivat, f.) Limba irakiană. [Pr.: -ki-an] – Din fr. irakien. Vezi definitia »

CATEHISMUL LUTERAN, prima carte de cult tipărită în limba română, în 1544, la Sibiu, sub influența Reformei. Lucrarea, din care nu s-a păstrat nici un exemplar, e atestată în socotelile orașului Sibiu și într-o scrisoare particulară din 1546. Vezi definitia »

CÂRȚAN, Gheorghe (Badea Cârțan) (1849-1911, n. Oprea, azi Cârțișoara, jud. Sibiu), țăran român. Răspânditor al cărții românești în satele transilvănene. Voluntar în războiul pentru independența României (1877-1878). A călătorit pe jos pînă la Roma pentru a vedea Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. Vezi definitia »