EPISTÁXIS s. n. hemoragie nazală; rinoragie. (< fr. épistaxis) Vezi definitia »

CHAMOIS [ȘA-MOÁ] s. n. piele de căprioară, cerb, miel sau oaie, tăbăcită printr-un procedeu special, pentru unele confecții, la spălatul obiectelor metalice și ca filtru de benzină. (< fr. chamois) Vezi definitia »

lis, -ă, adj. (reg.) 1. (despre cai și câini) cu părul sclipitor și cu o pată albă pe frunte, pe bot. 2. nume dat de ciobani vitelor, câinilor. Vezi definitia »

DAIS [DE] s. n. 1. platformă în camerele seniorilor feudali, pe care se așeza o masă pentru aceștia. 2. (arhit.) lucrare suspendată deasupra unei statui, a unui tron, altar etc., susținută de coloane. (< fr., engl. dais) Vezi definitia »

DIS²-/DIZ- elem. „dificil, greu, anormal”. (< fr. dys-, cf. gr. dys, rău) Vezi definitia »