tas (-suri), s. n. – 1. Ceașcă. – 2. Farfurioară pentru ceașcă. – 3. Terezie. – 4. Farfurie, castron, tavă. – 5. Lighenaș, lighenaș de bărbierit. – 6. Talger, instrument muzical de percuție. – 7. Capac, carcasă de ceas. – Var. teasc, pl. t(e)ase. Mr. tas(e), megl. tas. Tc. (arab.) tas (Șeineanu, II, 357; Lokotsch 2044; Ronzevalle 114), cf. ngr. τάσι, it. tazza, fr. tasse, sp. taza. Vezi definitia »

VASISTÁS s.n. (Constr.) Ferestruică, ochi (într-o fereastră mai mare, într-o ușă). [Pl. -se, -suri. / < fr. vasistas]. Vezi definitia »

ceas la luminii si-al intelegeri Vezi definitia »

lampás (lampásuri), s. n. – Fîșie colorată care se întinde în lungul cracului, la anumiți pantaloni de uniformă. Fr. lampas, germ. Lampasse, prin intermediul rus. lampas (Tiktin) sau al mag. lámpás (Gáldi, Dict., 141). Vezi definitia »

PSÓAS, psoași, s. m. (Anat.) Fiecare dintre cei doi mușchi inserați pe fața anterioară a vertebrelor lombare și la capătul femurului, care ajută la flexiunea coapsei față de trunchi. – Din fr. psoas. Vezi definitia »