Definita cuvantului excepție
EXCÉPȚIE, excepții, s. f. 1. Abatere de la regula generală; ceea ce nu se supune normei generale. ◊ Expr. Cu excepția... = afară de... Fără excepție = fără deosebire. 2. Abatere îngăduită de lege de la aplicarea anumitor norme juridice. 3. Mijloc de apărare într-un litigiu, tinzând fie la amânarea soluționării acestuia, fie la înlăturarea pretențiilor reclamantului, fără a se intra în examinarea litigiului. – Din fr. exception, lat. exceptio.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu excepție
ASIMBOLÍE s.f. Incapacitate patologică de a înțelege simbolurile (mai ales pe cele ale limbii vorbite). [Gen. -iei. / < fr. asymbolie, cf. gr. a – fără, symbolon – simbol]. Vezi definitia »
UTEROGRAFÍE s. f. explorare radiologică a uterului cu ajutorul unei substanțe de contrast. (< fr. utérographie) Vezi definitia »
BIBLIOTECONOMÍE s.f. Ramură a bibliologiei care studiază organizarea și conducerea bibliotecilor. [< fr. bibliothéconomie]. Vezi definitia »
CÓSTIE, costii, s. f. (Reg.) Coastă de deal. – Coastă + suf. -ie. Vezi definitia »
BRONHOMALACÍE s. f. înmuiere a bronhiilor. (< fr. bronchomalacie) Vezi definitia »