BUȘITÚRĂ, bușituri, s. f. Bușeală. – Din buși² + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

ȚINTIȘOÁRĂ, țintișoare, s. f. Diminutiv al lui țintă (I 1). – Țintă + suf. -ișoară. Vezi definitia »

STUCATÚRĂ s.f. Ornamentație realizată în relief din stuc în interiorul clădirilor. [Var. ștucatură s.f. / < it. stuccatura]. Vezi definitia »

TECTÓNICĂ s.f. 1. Ramură a geologiei care studiază modificările stratelor geologice datorită miscărilor scoarței terestre; geotectonică. 2. Structură geologică. [Gen. -cii. / < fr. tectonique, cf. gr. tekton – tâmplar]. Vezi definitia »

a intra ca în brânză expr. a nu întâmpina nici o rezistență. Vezi definitia »