Definita cuvantului automatică
AUTOMÁTICĂ (‹ fr. {i}) s. f. Ramură a științei care studiază metode și tehnici, de automatizare specifice concepției și utilizării sistemelor automate. Deși termenul de a. a fost introdus în 1940, preocupări în domeniu apar în sec. 18-19. D. Evans realizează (1784) un procedeu automat de obținere a făinii, J.M. Jacquard inventează (după 1800) un război de țesut complex, iar Ch. Babbage construiește (1833) un „motor analitic” care dispunea de o capacitate primitivă de luare a deciziei. Pasul esențial în a. a fost însă inventarea și dezvoltarea (1945-1946) calculatorului electronic. În România, preocupări în domeniu au avut Gr. C. Moisil (teoria algebrică a mecanismelor automate), C. Penescu (teoria sistemelor automate), V. Popov (hiperstabilitatea sistemelor automate), C. Belea (tele-mecanică, teoria sistemelor neliniare), S. Călin (metode de acordare a regulatoarelor automate) ș.a.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu automatică
FAȚÁDĂ s. f. fiecare dintre fețele exterioare ale unei clădiri, ale unui monument etc. ♦ de ~ = de ochii lumii, de formă. (< fr. façade) Vezi definitia »
FORMALÍNĂ, formaline, s. f. (Farm.) Formol. – Din fr. formaline. Vezi definitia »
PRÍZĂ s.f. 1. Dispozitiv prin care se face legătura între un aparat electric și rețeaua electrică respectivă. ♦ Dispozitiv de luare a unui fluid dintr-o conductă, dintr-un recipient etc. 2. Trecerea în stare solidă a pastei unui liant hidraulic. 3. Priză de aterizare = ansamblul manevrelor care precedă aterizarea unui avion executate de pilot pentru a veni exact pe aerodrom. 4. A avea priză = a avea trecere, a trezi interesul. 5. Mică porție de praf de tutun care se trage pe nas. ♦ (Med.) Administrare perorală a unui medicament făcută la un moment dat; luare a unui medicament. 6. Asperitate, proeminență pe care un alpinist o folosește pentru a escalada o stâncă. 7. Luare, apucare, prindere. 8. (Sport) Poziția mâinilor în momentul în care se prinde sau se aruncă mingea de handbal sau de baschet etc.; mod în care atleții țin sulița sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. ♦ (Despre o piesă de șah) În priză = amenințată să fie capturată. 9. Priză directă = a) cuplu de transmisie a unui autovehicul în care arborele primar transmite direct mișcarea arborelui secundar; b) poziție a schimbătorului de viteze care dă acest cuplu. [< fr. prise]. Vezi definitia »
BROBOÁNĂ, broboane, s. f. 1. Picătură mare (de sudoare). 2. (Pop.) Bubuliță, zgrăbunță. – Cf. bg. brăbonka. Vezi definitia »
GERMANÍSTICĂ s. f. disciplină care studiază limbile și literaturile germanice. (< germ. Germanistik) Vezi definitia »