Definita cuvantului executor
EXECUTÓR, -OÁRE, executori, -oare, adj. Executant. ◊ (Substantivat) Executor testamentar = persoană însărcinată să aducă la îndeplinire dispozițiile din testamentul cuiva. Executor judecătoresc = funcționar însărcinat cu îndeplinirea unor acte de procedură și cu executarea unor hotărâri judecătorești. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécuteur, lat. executor, -oris.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu executor
indulcitor sintetic alcatuit din doi aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina Vezi definitia »
sărciór, sărcióri, s.m. (reg.) V. sărciner (par lung și gros). Vezi definitia »
DEFIBRATÓR s.n. Aparat sau mașină care servește pentru operația de defibrare. [Cf. fr. défibrateur, germ. Defibrator]. Vezi definitia »
ANTREPRENÓR, -OÁRE s. m. f. conducător al unei antreprize. (< fr. entrepreneur) Vezi definitia »
PROSPECTÓR, -OÁRE, prospectori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în efectuarea prospecțiunilor. – Din fr. prospecteur. Vezi definitia »