NESĂBUÍT, -Ă, nesăbuiți, -te, adj. (Despre oameni) Care este lipsit de judecată, de chibzuință în acțiuni; nechibzuit, nesocotit. ♦ (Despre acțiunile, faptele etc. oamenilor) Care dovedește, exprimă, trădează nesăbuință; p. ext. lipsit de sens, de rațiune; cu totul exagerat, deplasat. – Cf. magh. szabadni. Vezi definitia »

CURBULUÍT, -Ă, curbuluiți, -te, adj. v. CURBULUI. – [DAR] Vezi definitia »

NECHIBZUÍT, -Ă, nechibzuiți, -te, adj. Lipsit de judecată, de înțelepciune (în ceea ce face sau spune); necugetat, nechitit. ♦ Care nu a fost bine gândit, bine cumpănit; care denotă nesocotință. – Ne- + chibzuit. Vezi definitia »

RĂȘPĂLUÍT, -Ă, rășpăluiți, -te, adj. Pilit, răzuit, zgâriat cu rașpelul. – V. rășpălui. Vezi definitia »

PUFOȘÍT, -Ă, pufoșiți, -te, adj. (Rar) Umflat, puhav. – Din pufos + suf. -it. Vezi definitia »