asurzí (-zésc, -ít), vb. – 1. A deveni surd. – 2. A-i lua cuiva auzul. – Mr. asurdzăscu. Lat. *assŭrdῑre, de la obsurdesco (Pușcariu 157; REW 6024; DAR); cf. it. assordire, fr. assourdir. Cf. surd. – Der. asurzitor, adj. (care asurzește). Vezi definitia »

CALIPÍZI s. m. pl. Unul dintre cele mai importante triburi geto-dace, alături de apuli, costoboci, carpi, care a participat la unificarea religioasă și politică din timpul lui Burebista. Vezi definitia »

GOGLÉZI s. f. pl. V. gogleze. Vezi definitia »

ALMORAVIZI, dinastie berberă (mijlocul sec. 11-1147), întemeiată de Abdallah ibn Iasin. A stăpînit N Africii și în S Spaniei; a fost răsturnată de Almohazi (1147). Vezi definitia »

psimitizí, psimitizésc, vb. IV (înv.) a zugrăvi cu psimit. Vezi definitia »