sefertáș, sefertáșe, s.n. (înv.) crăticioară pentru transportul bucatelor. Vezi definitia »

PERÚȘ, peruși, s. m. Specie de papagal cu ciocul lung și cu coada ascuțită, care imită sunetele articulate; p. gener. papagal. – Din fr. perruche. Vezi definitia »

ceaúș, ceaúși, s.m. (înv.) 1. funcționar inferior al Sultanului turcesc (ușier, curier, aprod). 2. funcționar inferior în țările române cu aceleași funcții: ușier, curier, aprod. 3. căpetenie, comandant, șef, vătaf al slugilor. 4. grad vechi în armată (căprar). 5. mijlocitor între plutași și expeditorul plutelor; dragoman. 6. varietate de struguri albi. 7. numele unei hore. Vezi definitia »

ȚINTÁȘ, țintași, s. m. Persoană care țintește și trage (bine) cu arcul sau cu pușca; ochitor, trăgător, trăgaci. – Țintă + suf. -aș. Vezi definitia »

nănaș, nănași s. m. (intl.) polițist. Vezi definitia »