PENTACLORÚRĂ s. f. clorură conținând în moleculă cinci atomi de clor. (< fr. pentachlorure) Vezi definitia »

TECTÍTĂ s. f. Meteorit sticlos, format în cea mai mare parte din bioxid de siliciu. – Din fr. tectite. Vezi definitia »

ARHITRÁVĂ, arhitrave, s. f. Element de construcție (caracteristic arhitecturii clasice) care constituie partea inferioară a antablamentului și care se sprijină direct pe capitelul coloanei. – Fr. architrave (< gr.). Vezi definitia »

CHINOLÍNĂ, chinoline, s.f. Substanță organică lichidă, cu proprietăți bazice, care se obține prin distilarea uleiurilor de oase. (cf. fr. quinoléine, engl. quinoline) Vezi definitia »

MAMÍTĂ s.f. (Med.) Mastită. [< fr. mammite, cf. gr. mamme – mamelă]. Vezi definitia »