MORFOGRAFÍE s. f. 1. descriere morfologică și histologică a organelor și organismelor. 2. ramură a geomorfologiei care se ocupă cu descrierea și clasificarea formelor de relief după aspectul exterior. (< fr. morphographie) Vezi definitia »

EXCRÉȚIE s. f. eliminare din organism a produselor provenite din activitatea metabolică. ◊ materialul eliminat. (< fr. excrétion) Vezi definitia »

TURBINECTOMÍE s. f. ablațiune a unuia dintre cornetele foselor nazale. (< fr. turbinectomie) Vezi definitia »

JUXTAPOZÍȚIE, juxtapoziții, s. f. (Rar) Juxtapunere. – Din fr. juxtaposition. Vezi definitia »

OMOTETÍE s.f. Corespondență între două figuri asemenea, în care dreptele care unesc puncte omoloage se întâlnesc într-un singur punct. [Gen. -iei, var. homotetie s.f. / < fr. homothétie, cf. gr. homos – asemănător, thesis – poziție]. Vezi definitia »