BALANSOÁR, balansoare, s. n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. – Din fr. balançoire. Vezi definitia »

COLOCATÁR, -Ă, colocatari, -e, s. m. și f. Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa, în temeiul unui contract. – Din fr. colocataire. Vezi definitia »

EPISTOLÁR, -Ă, epistolari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Privitor la modul, la arta de a scrie scrisori; scris, compus în formă de scrisoare. 2. S. n. Colecție de scrisori (publicate). – Din fr. épistolaire, lat. epistolaris. Vezi definitia »

ceár s.n. sg. (înv.) păr, cosiță. Vezi definitia »

VEȘMÂNTÁR², -Ă, veșmântari, -e, adj. (Rar) Vestimentar. – Din veșmânt (după vestimentar). Vezi definitia »