AMIDÚRĂ s. f. compus organic obținut din amoniac, prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal. (< fr. amidure) Vezi definitia »

BALÍZĂ s. f. 1. reper de navigație care marchează diferite puncte terestre, maritime sau fluviale, precum și prezența unui obstacol. 2. reper indicator al poziției unui punct topografic. (< fr. balise) Vezi definitia »

IMPOTÉNȚĂ s. f. 1. lipsă de vigoare; neputință. ◊ imposibilitate a bărbatului de a săvârși actul sexual. 2. ~ funcțională = pierdere totală sau parțială a funcțiilor unui membru, ca urmare a unei fracturi, paralizii, anchiloze. (< fr. impotence, lat. impotentia) Vezi definitia »

CITOCHINÉZĂ s. f. totalitatea schimbărilor care au loc în plasmă în cursul diviziunii celulare. (< fr. cytokinèse) Vezi definitia »

MONTÚRĂ, monturi, s. f. Piesă sau parte a unui sistem tehnic în care se montează o altă piesă a acestuia. ♦ Spec. Mod de fixare a pietrelor prețioase într-o bijuterie; garnitură de metal care fixează o piatră prețioasă într-o bijuterie sau care adăpostește mecanismul unui ceasornic. – Din germ. Montur, fr. monture. Vezi definitia »