AUTOATRIBUÍ vb. refl. a-și atribui sieși. (< auto¹- + atribui) Vezi definitia »

ȘUȘUÍ, șúșui, vb. IV. 1. Intranz. A produce un zgomot asemănător cu foșnetul frunzelor; a foșni. 2. Intranz. A liniști sau a adormi un copil prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului „ș”. 3. Tranz. A spune ceva în șoaptă; a șopti. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

BRĂZDUÍ, brăzduiesc, vb. IV. Tranz. A brăzda (1). – Din brazdă. Vezi definitia »

LEGIUÍ, legiuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) A hotărî prin lege; a legifera. – Lege + suf. -ui. Vezi definitia »

cutruzuí, cutrúzui, vb. IV (reg.) a cotrobăi, a scotoci, a bodicăi, a cutrului. Vezi definitia »