DESÓRBȚIE, desorbții, s. f. Îndepărtare a unei substanțe adsorbite de pe suprafața unui adsorbant. – Din germ. Desorption, fr. désorption. Vezi definitia »

NEUROPSIHOLOGÍE s. f. disciplină care studiază fenomenele psihice în relațiile lor cu structura sistemului nervos central. (< fr. neuropsychologie) Vezi definitia »

STAGNÁȚIE s. f. (Neobișnuit) Stagnare. – Fr. stagnation. Vezi definitia »

DISBULÍE s. f. simptom psihic prin lipsă de voință. (< fr. dysboulie) Vezi definitia »

MELANCOLÍE s. f. 1. stare de tristețe, de deprimare, însoțită de dorința de visare și singurătate. 2. boală psihică manifestată prin tristețe, apatie, delir, anxietate și obsesia sinuciderii. (< fr. mélancolie, lat. melancholia) Vezi definitia »