șușói² s.n. (reg.) fiertură preparată din pâine tăiată mărunt, sare și, uneori, brânză. Vezi definitia »

flențói, flențói, s.m. (reg.) om îmbrăcat în flențe (haine rupte, zdrențăroase). Vezi definitia »

țăpói, țăpoáie, s.f. (reg.) 1. furcă de fier cu coada lungă pentru ridicat snopii, cocenii etc. 2. căpriorul din mijloc de la casele țărănești. 3. târnăcop. 4. unealtă de pescuit. 5. ghimpe (la plante). 6. par lung la pescuit. Vezi definitia »

PURÓI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris). Vezi definitia »

țiclói s.m. (reg.) 1. țiclean. 2. ciocănitoare. 3. pești mărunți. 4. vârf ascuțit de deal. 5. târnăcop. 6. țurțur. Vezi definitia »