BRATU, Emilian (1904-1991, n. București), inginer chimist român. Acad. (1974), prof. univ. la București. Lucrări în domeniul ingineriei chimice („Operații și utilaje în industria chimică”); studii privind transferul de masă și căldură, eficacitatea coloanelor de rectificare. Vezi definitia »

IMPROMPTÚ, impromptuuri, s. n. Compoziție muzicală instrumentală cu caracter de improvizație și de obicei lirică, agitată. [Pr.: empromtü] – Din fr. impromptü. Vezi definitia »

APOSTU, George (1934-1986, n. Stănișești, jud. Bacău), sculptor român. Lucrări în piatră și lemn, în a căror concepție se deslușesc ecouri ale artei populare. Volume echilibrate ce tind spre forme abstracte („Maternitate”, suita „Tată și fiu”, ciclul „Fluturii”). Vezi definitia »

atú (-uúri), s. n. – 1. (La cărțile de joc) Cartea cu cea mai mare valoare. – 2. (Arg.) Bani, biștari. – Var. ata. Fr. atout, cf. ngr. τò ἀτού. Var. (pl. atale) nu este, cum afirmă DAR, „o formă românizată” din fr., ci der. de la pl. grec. Pentru uzul argotic, cf. Graur, BL, V, 222. Vezi definitia »

nepustítu s.m. art. (reg.) diavolul. Vezi definitia »