piștí, piștésc, vb. IV 1. (înv. și reg.; despre lichide) a curge încet, a se scurge; a se prelinge din ...; a izvorî, a țîșni, a ieși la suprafață. 2. (despre recipiente, terenuri, găuri etc.) a lăsa să picure, să curgă încet sau să țâșnească un lichid. 3. (refl.; reg.; despre copii) a se scăpa pe el (ea); (despre păsări) a murdări cu găinaț, a se găinăța. 4. (reg.) a se mișca, a se urni (dintr-un loc). Vezi definitia »

CĂLINEȘTI 1. Com. în jud. Argeș; 11.058 loc. (1991). Stație de c. f. Biserică ridicată în sec. 18. Reșed. com. este satul Vrănești. 2. Com. în jud. Maramureș; 3.714 loc. (1991). Două biserici de lemn din sec. 17 și 18, cu pictură din sec. 18. 3. Com. în jud. Teleorman; 4.640 loc. (1991). Vezi definitia »

CIOCÂRTÍ, ciocârtesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A ciopârți (1). 2. A ciopli (1). – Cf. ciopârți. Vezi definitia »

ȚINTÍ, țintesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta arma, luând drept țintă pe cineva sau ceva; a ochi. ♦ Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva, a viza pe cineva sau ceva. 2. Tranz. Fig. A-și aținti, a-și fixa, a-și pironi ochii sau privirea asupra cuiva. 3. Tranz. și intranz. Fig. A năzui; a aspira, a râvni la ceva; a urmări ceva. – Din țintă. Vezi definitia »

leacuri băbești expr. mijloace empirice de vindecare a bolilor. Vezi definitia »