SCAMATORÍE s.f. Faptă, acțiune care pare la prima vedere miraculoasă, dar care se bazează pe dibăcie și pe iuțeala gesturilor cu care este făcută; arta de a face astfel de fapte. ♦ (Fig.) Înșelătorie, potlogărie. [Gen. -iei. / < scamator + -ie]. Vezi definitia »

HÁȘCHIE, hașchii, s. f. V. așchie. Vezi definitia »

CREIOLOGÍE s. f. știință interdisciplinară care se ocupă cu clasificarea și evoluția trebuințelor umane. (cf. gr. khreia, necesitate) Vezi definitia »

EXTRAPOLÁȚIE, extrapolații, s. f. Extrapolare. – Din fr. extrapolation. Vezi definitia »

AUTOCORÍE s. f. răspândire a semințelor prin mijloace proprii ale plantei. (< fr. autochorie) Vezi definitia »