CETERÁ, céter, vb. I. (Reg.) 1. Intranz. A cânta din ceteră, p. ext.. din alt instrument muzical sau din gură. 2. Tranz. Fig. A bate pe cineva la cap; a plictisi, a sâcâi. – Din ceteră. Vezi definitia »

latura volutionala exagwerata, se refera la o persoana cu vointa exagerata (ex: paranoidul) Vezi definitia »

îmbărburá, îmbărburéz, vb. I (reg.) a unge (în ziua de 4 dec. a Sfintei Varvara) pe copii cu căline (barbure) amestecate cu miere pe frunte, pe obraji și la buric, ca să fie feriți de vărsat. Vezi definitia »

cusatura de matase,ornata cu fire de aur sau de argint Vezi definitia »

SAMSARÁ s. f. doctrină brahmanică și hudistă privitoare la transmigrația sufletului. (< fr. samsara) Vezi definitia »