Definita cuvantului bălăiță
BĂLĂIȚĂ, George (n. 1935, Bacău), prozator român. Nuvele inspirate din mediul țărănesc („Călătoria”) sau dominate de simboluri („Conversînd despre Ionescu”). Romane metaforice, cu viziune caleidoscopică asupra societății contemporane („Lumea în două zile”, „Ucenicul neascultător”). Publicistică („Nopțile unui provincial”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bălăiță
MOLÉTĂ s. f. 1. unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. (< fr. molette, germ. Molette) Vezi definitia »
hostopoácă s.f. (reg.) furcitură, claie de fân. Vezi definitia »
FÁȘĂ, feși, s. f. 1. Bucată lungă și îngustă de pânză cu care se înfășoară strâns copiii mici, peste scutece. ◊ Expr. Din (sau în) fașă = (de) pe vremea când era copil mic; p. ext. de când se știe, de la început. Abia ieșit din fașă = foarte tânăr, încă copil. 2. Fâșie lungă și îngustă de tifon cu care se bandajează rănile. [Pl. și: feșe] – Lat. fascia. Vezi definitia »
AMÍBĂ s.f. Animal protozoar, unicelular, cu corpul format dintr-o masă protoplasmatică și dintr-unul sau mai multe nuclee. [Var. amoebă s.f. / < fr. amibe, cf. germ. Amöbe < gr. amoibe – schimbare]. Vezi definitia »
MIOZÍTĂ s. f. inflamație a țesutului muscular. (< fr. myosite) Vezi definitia »