AUTOAPROVIZIONÁ, autoaprovizionez, vb. I. Refl. A se aproviziona prin posibilități proprii. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto¹- + aproviziona. Vezi definitia »

CONGESTIONÁ vb. I. refl. A avea o congestie. ♦ A se aprinde, a se înroși la față. [Pron. -ti-o-. / < fr. congestionner]. Vezi definitia »

tuná (-n, át), vb. – 1. A bubui, a asurzi. – 2. A trăsni. – 3. A intra, a pătrunde. – 4. (Trans.) A coborî, a veni de la munte. – 5. A bate tunul. – Megl. tuna, tunari. Lat. tŏnāre (Pușcariu 1771; REW 8778), cf. it. tonare, prov., cat., sp. tronar, fr. tonner, port. troar. Semantismul sensurilor 3 și 4 nu este clar, cf. tuli. – Der. tun, s. n. (înv., tunet; gură de foc de artilerie; Arg., furt prin efracție; adv., cu putere), postverbal sau din lat. tŏnus (Pușcariu 1643); tunaci, adj. (Banat, agresiv, îndrăzneț); tunar, s. m. (artilerist, servant de tun); tunări, vb. (a trage cu tunul), rar; tunărie (var. tunărime), s. f. (artilerie, mulțime de tunuri); tunător, adj. (care tună puternic); tunet, s. n. (zgomot puternic, bubuit; canalul tunului), cu suf. -et, ca sunet de la suna, răcnet de la răcni etc. (după Diez, Gramm., I, 208 Tiktin și Candrea, din lat. tŏnĭtru). Vezi definitia »

CONTUZIONÁ vb. I. tr. A produce, a provoca o contuzie. [Pron. -zi-o-. / < fr. contusionner]. Vezi definitia »

ÎMBINÁ, îmbín, vb. I. Tranz. și refl. A (se) lega, a (se) uni, a (se) împreuna, a (se) asocia pentru a realiza un tot; a (se) îngemăna. – Probabil lat. *imbinare. Vezi definitia »