DULÁMĂ, dulame, s. f. 1. Haină țărănească lungă (și îmblănită), făcută din postav gros. ♦ Haină lungă purtată în trecut de negustori, preoți etc. 2. Haină de ceremonie purtată de domni și de boieri, făcută din stofă scumpă, adesea împodobită cu blană și cu paftale. – Din tc. dolama. Vezi definitia »

INCASTELÚRĂ s.f. Deformare a copitei (la cai) constând din apropierea exagerată a călcâielor. [Var. încastelură s.f. / cf. fr. encastelure]. Vezi definitia »

puhăgiálă s.f. (reg.) vână aflată în partea inferioară a burții calului. Vezi definitia »

ANGIONEVRÓZĂ s. f. nevroză a peretelui unui vas sangvin, venos sau capilar. (< fr. angioneurose) Vezi definitia »

HAPLÓZĂ s. f. reducere la jumătate a numărului de cromozomi, în meioză. (< germ. Haplose) Vezi definitia »