HEPATOCÍT s. n. celulă hepatică. (< fr. hépatocyte) Vezi definitia »

RĂBUÍT, -Ă, răbuiți, -te, adj. (Reg.) Uns, dat cu răbuială (2). – V. răbui. Vezi definitia »

UIMÍT, -Ă, uimiți, -te, adj. Cuprins de o mare (și neașteptată) mirare, admirație; surprins, uluit. – V. uimi. Vezi definitia »

FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – V. ferici. Vezi definitia »

MIOCÍT s.n. (Biol.) Celulă musculară. [Pron. mi-o-. / < fr. myocyte, cf. gr. mys – mușchi, kytos – celulă]. Vezi definitia »