Definita cuvantului băltăreț
BĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ (‹ baltă) adj., subst. 1. Adj. Din regiunea bălților. 2. S. n. art. Vînt local, cald și umed, care suflă din primăvară pînă în toamnă dinspre S (mai ales în SE țării) în reg. bălților Dunării. 3. S. m. Rasă primitivă locală de porci, pe cale de dispariție, din lunca inundabilă a Dunării.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu băltăreț
RUMINÉȚ, -EÁȚĂ, ruminéți, -e, adj. (Pop.) Rumen. Măru roșu de la vie, Măru roșu rumineț. Vezi definitia »
CÂRLIÓNȚ, cârlionți, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, zuluf. [Pr.: -li-onț] – Et. nec. Vezi definitia »
ZBANȚ1, zbánțuri, s. n. (Var.) Zbalț, ~. (cf. zbalț) Vezi definitia »
sprenț s.m. (înv. și reg.) haină bărbătească scurtă, până la brâu, croită pe talie. Vezi definitia »
PESCÚȚ, pescuți, s. m. (Reg.) Peștișor (1). – Pește + suf. -uț. Vezi definitia »