baboi, baboi s. m. copil de țigan Vezi definitia »

bói (-iuri), s. n. – 1. Talie, trup, statură. – 2. (Rar) Rasă, castă. – Mr. boe. Tc. boy (Șeineanu, II, 57; Lokotsch 327; Ronzevalle 54), sau cuman. boy (cf. Kuun 111); cf. ngr. μπό(γ)ι, alb. bojë (Meyer 40), bg. boi. Sensul al doilea ar putea fi rezultatul unei confuzii cu soi. Vezi definitia »

PIPIGIÓI, pipigioi, s. m. (Bot.; reg.) Pupezele. Vezi definitia »

ciocorói, ciocoroáie, s.n. (reg.) cârlig de fier cu coadă de lemn, cu care se prind lemnele plutelor. Vezi definitia »

LESÓI, lesoaie, s. n. Augmentativ al lui leasă; grătar de nuiele pe care se bat știuleții de porumb spre a se desface boabele. Vezi definitia »